Sponsorizarea și sponsorii
Despre Sponsorizare
Ce este
Sponsorizarea
Cea mai comună formă de sprijin: sponsorizarea
Sponsorizarea este reglementată prin aceeaşi lege menționată mai sus 32/1994, este un act juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susținerea unor activităţi fără scop lucrativ (non-profit) desfăşurate de către una dintre părţi, denumită beneficiarul sponsorizării.
Cine pot fi beneficiarii sponsorizărilor?
- Persoane juridice fără scop lucrativ cu activităţi în anumite domenii precizate în legea sponsorizărilor, de exemplu: cultural, artistic, umanitar, medico-sanitar, ştiinţific-cercetare fundamentală şi aplicată, etc.;
- Instituţii şi autorităţi publice pentru aceleaşi domenii de activitate precizate la primul punct;
- Emisiuni, programe de televiziune/radiodifuziune, publicaţii din aceleaşi domenii de mai sus;
- Persoane fizice române ale căror activităţi din domeniile menţionate la primul punct sunt recunoscute de persoane juridice fără scop lucrativ sau instituţii publice.
Sponsorizarea necesită încheierea unui contract în formă scrisă care trebuie să conţină minimum următoarele elemente: obiectul sponsorizării, valoarea contractului, durata sponsorizării, drepturile şi obligaţiile sponsorului şi ale beneficiarului.
Având în vedere că sponsorizarea se poate face şi prin bunuri materiale, acestea trebuie evaluate, prin contractul încheiat, la valoarea justă de la data transferului către beneficiar.
Despre Beneficiile Fiscale
Care Sunt
Beneficiile Fiscale?
Beneficiile fiscale în cazul mecenatului și al sponsorizării reprezintă diminuarea impozitului pe profit sau pe veniturile microîntreprinderilor, datorat către bugetul de stat.
Care sunt condiţiile în care sponsorii pot beneficia de facilităţile fiscale
- Pentru a beneficia de facilităţile fiscale menţionate mai sus, în cazul direcţionării sponsorizărilor către entităţi persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unităţi de cult, acestea trebuie să fie înscrise în Registrul entităţilor/unităţilor de cult.
- Instituţiile publice nu intră în această categorie, sponsorii putând beneficia de credit fiscal prin acordarea directă către acestea a sprijinului dorit.
- Un alt aspect important de menţionat în cazul bunurilor materiale acordate gratuit în cadrul acţiunilor de mecenat sau sponsorizare, din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată acordarea acestora nu reprezintă livrare de bunuri, prin urmare nu se colectează TVA dacă valoarea totală în cursul unui an calendaristic se încadrează în limita a 3 la mie din cifra de afaceri constituită din operaţiuni taxabile. Bunurile acordate pentru care la data achiziţiei TVA-ul nu a fost dedus nu se iau în calcul la stabilirea acestei limite. Valoarea peste plafon constituie livrare de bunuri cu plată, iar TVA-ul colectat aferent acestei depăşiri a plafonului se declară în decontul pregătit pentru ultima perioadă fiscală din anul respectiv.
- Prin urmare, în funcţie de scopul şi beneficiarii actelor de caritate, firmele trebuie să decidă înţelept ce metodă de acordare a sprijinului folosesc.
- Cea mai eficientă metodă rămâne contractul de sponsorizare, însă ţinând cont de restricţiile legate de scop şi de beneficiarii către care se direcţionează sprijinul, firmele pot opta între actele de mecenat şi donaţii.
